Exista printre animale unele specii pentru care manifes­tam o puternica repulsie, cum este, de pilda, cazul serpilor, al sobolanilor sau al gandacilor de bucatarie, dar exista altele pentru care dimpotriva avem o simpatie sau un fel de respect deosebit, fie pentru gingasia lor, fie pentru bunatatetea de care dau dovada sau pentru forta cu care sunt inzestrate, fie pentru inteligenta cu care sunt dotate. Ei bine, din aceasta ultima categorie numarul exemplelor abunda. Este suficient sa amintim simpatia ce o nutrim pentru unele pasari calatoare, ca randunelele sau berzele, ce vin sa-si petreaca vara la noi, sau pentru frumosii pesca­rusi care brazdeaza aerul cu o usurinta demna de invidiat. Sau sa ne gandim la gingasia veveritelor din parcuri ce nu se sfiesc, de multe ori, sa „serveasca” din mana noastra nucile ce le oferim. Nu mai vorbim de admiratia ce o purtam elefantilor, cel putin celor de la circuri, acesti colosi de peste 3000 kg greutate, cu o forta, unanim recunoscuta, ce con­trasteaza cu blandetea privirii. Alteori simpatia e amestecata cu frica, obligandu-ne parca, la un sentiment de respect, cum se intampla cu leii, de exemplu, acesti regi neancoronati ai lumii animalelor.

Dar parca cel mal mult decat aceste animale se bucura de dragostea noastra delfinii, care au starnit si o vie curiozitate iaca din cele mai vechi timpuri. Aceasta nu atat datorita frumusetii, gingasiei sau fortei cu care ar fi inzestrati, cat mai mult unor intamplari, ce i-au situat pe de o parte printre prietenii omului, iar pe de alta printre cele mai inteligente animale.

Asemenea intamplari, redate inca din vechime, in legendele Greciei antice, vorbesc, de pilda, despre regasirea de catre delfini, intr-o grota submarina, a logodnicei zeului marii, Poseidon, iar acesta in semn de cinstire a „aprins” pe cer constelatia Delfinul.

Despre Ulise, bine cunoscut din Odiseea lui Homer, se spune ca purta un inel ce avea gravat chipul unui delfin care i-ar fi salvat fiul de la inec.

Romanii, grecii, ca si alte popoare din antichitate, ii incrustau in monede si medalii, ii cantau in poezie sau ii zugraveau in picturi, prezentandu-i uneori purtand oameni pe spate, printre valurile inspumate ale marilor si oceanelor.

This entry was posted on Saturday, July 4th, 2009 at 12:49 pm and is filed under Animale. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.